Tot ce trebuie să știi despre adicții și dependențe

Ce este adicția?

Etimologic, adicția se referă la o stare de sclavie, din latinescul addictus care se referă la un obicei vechi, prin care un individ era dat în sclavie. Evident, nu aceasta este ținta originală a subiectului care este sclavul obiectului sau: tutun, alimente, alcool, sex, opiacee etc. Dimpotrivă, obiectul adicției este investit cu calități benefice: obiect al plăcerii care este folosit oricând, pentru a atenua stările afective, percepute altfel ca intolerabile.

Când evenimente interioare sau exterioare ne depășesc capacitatea uzuală de stăpânire și elaborare a conflictelor create, avem toți tendința să mâncăm, să bem, să fumăm mai mult decât de obicei, să luăm medicamente, în căutarea unei stări amnezice provizorii.

Dimensiunea cea mai urgentă în acest caz, este nevoia de a se debarasa cât mai repede posibil de orice sentiment de angoasă, de furie, de culpabilitate, de tristețe, care duc la suferință, chiar de sentimente aparent plăcute sau excitante, care sunt însă trăite inconștient ca interzise sau periculoase. Pe scurt, dependența implică întotdeauna un amestec de durere și plăcere.

Este important de știut faptul că dependența este un element intrinsec al condiției umane. Orice activitate care este plăcută are potențialul de a cauza dependență, însă doar într-un context care favorizează acest lucru. Dependența apare atunci când corpul se adaptează la prezența unui drog, motiv pentru care drogul își pierde efectul inițial, rezultând consumul unei cantități crescute din acel drog pentru a obține același efect. Atunci când corpul este lipsit de această substanță, se produce sevrajul. Sevrajul înseamnă o puternică suferință – fizică și psihică – cauzată de lipsa stimulului (drog, alcool, sex, jocuri de noroc etc).

Persoanele cu dependență nu au control asupra a ceea ce fac, iau sau folosesc. Dependența lor poate atinge un punct de la care devine foarte periculoasă pentru integritatea personală, fizică și psihică.

Dependențele nu includ doar lucrurile fizice pe care le consumăm, cum ar fi drogurile sau alcoolul, dar pot include practic orice fel de lucruri abstracte, cum ar fi jocurile de noroc sau produse aparent inofensive, cum ar fi ciocolata – cu alte cuvinte, dependența se poate referi la o anumită substanță sau la un factor de tip comportamental (de exemplu dependență de jocuri de noroc).

Un obicei poate deveni în cele din urmă o dependență. Mulți dintre noi pot folosi anumite substanțe (ca de ex. alcool) sau se pot angaja în activități, fără probleme semnificative, daca o fac cu moderație. Cu toate acestea, unii oameni pot întâmpina efecte psihologice și / sau fizice dăunătoare, atunci când obiceiul lor devine o dependență.

Obiceiul – se face prin alegere. Persoana cu un anumit obicei poate opta să renunțe la acesta și o va face întotdeauna cu succes, dacă dorește. Componenta psihologică / fizică nu este o problemă, așa cum este în cazul dependenței.

Dependența de substanțe sau activități poate duce, uneori, la probleme serioase în familie, la serviciu, la scoală și în societate.

Cauzele dependenței variază considerabil și nu sunt de multe ori pe deplin înțelese. Ele sunt, în general, cauzate de o combinație de factori fizici, psihici, circumstanțiali și emoționali.

Adicția, adesea menționată ca dependență, conduce deseori la toleranță – persoana dependentă are nevoie de cantități mai mari și mai regulate, indiferent de ce este dependentă, pentru a obține același efect. Adesea, recompensa inițială nu mai este simțită, iar dependența continuă.

Potrivit dicționarului medical al MediLexicon:

„adicția este dependență psihologică sau fiziologică de o substanță sau de o practică, care depășește controlul voluntar.”

Conform actualului Manual de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale (DSM-IV), publicat de Asociația Americana de Psihiatrie, dependenta de o substanță are loc atunci când o persoană persistă în utilizarea acesteia, în ciuda problemelor care pot deriva de aici. Astfel, dependența poate fi diagnosticată și se poate trece la tratament. Utilizarea compulsivă și repetată poate determina toleranța la efectul medicamentului/substanței  respective și la simptome de sevraj atunci când utilizarea este redusă sau oprită.