A klinikai pszichológiai felmérés egy pszichológus által vezetett interjúból áll, kiegészítve különböző tesztelési eszközökkel, amelyek értékelik és meghatározzák a kognitív képességeket/intelligenciát, a személyiségtípust és a viselkedést. Ezek az eszközök segíthetnek feltárni, hogy fennáll-e pszichopatológia, például az addikcióval kapcsolatos problémák esetén.

A tesztek és kérdőívek segítségével a klinikai pszichológus jobban megértheti az adott személy érzelmi állapotát, és feltárhatja a tünetek mögötti okokat.

Scopul constă în determinarea felului în care o persoană funcționează din punct de vedere psiho-socio-emoțional și în identificarea tiparelor sale de comportament, precum și a stimulilor la care reacționează. Prin aplicarea testelor specifice, psihologul clinician evaluează:

• Componența cognitivă (atenția, memoria, gradul de concentrare);
• Comportamentul;
• Componența subiectiv-emoțională (tipul de reacție comportamentală pe care o are persoana în fața unor stimuli sau situații specifice);
• Personalitatea și tipul de mecanisme de apărare sau adaptare dezvoltate;
• Contextul exterior – familial, profesional, relațional, cultural în care se manifestă simptomele clientului;
• Gradul de discernământ;
• Gradul de dezvoltare intelectuală și psihologică.

Evaluarea psihologică clinică are același scop pe care îl are și o consultație de specialitate pentru o simptomatologie fiziologică. Singura diferență constă în faptul că evaluarea psihologică testează și analizează funcționalitatea psihică și nu fizică.

O evaluare psihologică clinică ajută la: 

• Definirea situației sau a problemelor concrete cu care se confruntă o persoană în momentul evaluării;
• Stabilirea elementelor importante din istoricul personal comportamental;
• Obținerea unei imagini de ansamblu a percepției asupra vieții, sinelui și a sănătății fizice și psihice a clientului;
• Determinarea unui diagnostic corect a stării cu care se confruntă clientul;
• Demararea unui plan de intervenție terapeutică.

Adolescenţa este perioada din viaţa omului care urmează imediat pubertăţii şi este cuprinsă între 15-18 ani la fete şi 16-20 ani la băieţi. În această perioadă au loc, în organismul individului, modificări de ordin fizic şi psihologic ce produc tulburări emoţionale şi de comportament. Acum, individul se integrează din ce în ce mai mult în viaţa socială, îi cresc numărul responsabilităţilor şi i se conturează propriile idealuri şi concepte referitor la viaţă.

Comportamentul adictiv este definit ca fiind o formă de dezechilibru cronică de dezadaptare socială care duce la scăderea treptată a toleranţei la adaptare. Persoanele cu comportamente adictive au o tendinţă spre izolare socială, întărită şi de societate, care duce la creşterea dependenţei.

Cauzele interne:

• Curiozitatea, tentaţia, „fructul oprit”;
• Dorinţa de senzaţii tari;
• Lipsa de maturitate şi de responsabilitate;
• Plictiseala;
• Problemele personale, necazurile, disperarea;
• Singurătatea, lipsa de prieteni;
• Teribilismul, nevoia de a ieşi în evidenţă.

Cauzele externe:

• Anturajul, prietenii dubioşi;
• Climatul familial defavorabil;
• Nivelul educaţional şi cultural redus;
• Lipsa informaţiilor sau a informaţiilor false cu privire la droguri;
• Imitarea modelelor din filme.

Părinţii supuşi, inevitabil, dificultăţilor de adaptare inter-generaţională determinată de „criza adolescenţei” sunt confruntaţi cu un nou pericol, cel al dependenţilor de alcool şi alte droguri. Lipsa materialelor informative nu le permite identificarea unui comportament modificat. În cazul confruntării cu un consum declarat de droguri, atitudinea părinţilor este neadecvată datorită aceloraşi lipsuri de informare. Unii părinţi reacţionează într-un mod nefiresc înrăutăţind şi mai mult situaţia. În loc să fie mai mult decât oricând alături de copilul lor pentru a-l ajuta să iasă din situaţie, părintele îl respinge, adâncindu-l şi mai tare în problema lui.

Pentru că părinţii sunt cei care îşi cunosc cel mai bine copii, sunt cei mai în măsură să le sugereze alternative în locul consumului de substanţe. De exemplu, să-i îndrume spre activităţi sportive, recreative, culturale, adică să le dezvolte un sens pozitiv al independenţei.

De asemenea, să vorbească cu propriul copil ca de la egal la egal, să-i afle nevoile, dorinţele, neliniştile pe care le are şi să-l înveţe cum să treacă peste ele.

Un alt rol pe care ar trebui să-l îndeplinească părinţii ar fi controlul financiar, inclusiv restricţii privitoare la banii de buzunar ai copilului.

Supravegherea directă şi îndeaproape a cercului de prieteni.

Cultivarea valorilor sănătoase.

În cazul în care simt că copilul lor îşi schimbă brusc comportamentul, iar comunicarea devine imposibilă, să apeleze la ajutor de specialitate.

Am lucrat de-a lungul timpului cu adolescenti si tineri care aveau astfel de probleme legate de o dependenta sau mai multe in acelasi timp. O parte dintre aceste persoane si-au pierdut soti, prieteni sau case/masini datorita lipsei de control asupra alcoolului, drogurilor sau jocurilor de noroc si nu se simteau deloc in largul lor si nici nu manifestau fericire in jur.

Oricare ar fi dependenta manifestata, aceasta este o problema destul de grava si greu de vindecat in totalitate.

In dependenta, persoana devine prizoniera unui circuit “generator” de momente de stari de bine. Functionarea creierului si a corpului este tulburata rezultand consecinte in domeniul familial, profesional si social.

Persoanele dependente au sentimente de egoism, nepasare, iar persoanele apropiate traiesc o adevarata drama, de care trebuie sa tinem cont, noi ca si terapeuti.

Studiile realizate pentru a compara eficienta psihoterapiei fata in fata cu psihoterapia online arata ca acestea sunt la fel de eficiente.

În prima etapa se va realiza o ședinșă de 20 min (gratis) unde puteți să elaborați problema care doriți să remediați.  După care vom stabili o întâlnire online în care vom continua partea de evaluare și vom discuta măsura în care problema dumneavoastra poate să fie rezolvată prin consiliere online.

În cazul în care problema dumneavoastră nu poate fi rezolvată prin consiliere online sau nu am competența necesară pentru a vă ajuta am să vă ofer suport în a găsi sprijinul necesar.

Dacă problemele pe care le aveți pot să fie rezolvate prin consiliere online vom stabili împreună modul în care vom proceda pentru urmatoarele întâlniri.

În ziua și la ora stabilită împreună mă veți contacta prin Zoom sau Google Hangouts (vom alege împreună care este cel mai potrivit).

În cazul în care apar probleme legate de conexiune și/sau tehnologice vom încerca să o rezolvăm. Dacă în 20 de minute nu reușim să rezolvăm problema sedința va fii reprogramată.

Vă rog, înainte de sedință să testați funcționarea microfonului și a webcam-ului, precum și să vă familiarizați cu sistemul de comunicare pe care îl vom alege. La finalul fiecărei ședințe vom stabili data și ora pentru următoarea ședință.

Fiecare ședință durează o oră. Ședințele se realizează în sistem video call fie prin intermediul Zoom fie prin Google hangouts.

În cazul în care apar anumite probleme neprevazute este important să anunțați anularea întâlnirii, urmând să restabilim o altă ședință cu minim 24 de ore înainte de ședință. În cazuri excepționale se acceptă și termene mai scurte.